Dieta persoanelor bolnave de Diabet

Prescrierea şi respectarea unei diete potrivite sunt esenţiale în tratamentul diabetului zaharat, atât de tip 1 cât şi de tip 2 şi reprezintă o condiţie de bază pentru succesul oricărei intervenţii medicale.

O dietă adecvată previne şi corectează anomaliile metabolice ale diabetului zaharat şi previne sau întârzie debutul complicaţiilor apărute în urma hiperglicemiei persistente.

Sfaturi din partea celor mai importante Societăţi Ştiinţifice

Societatea Americană şi cea europeană de Diabet au căzut de acord asupra unui fapt esenţial, şi anume în a sugera introducerea la bolnavii de diabet zaharat un aport de calorii printr-o dietă adecvată care să menţină sau să restabilească greutatea normală la pacient, având un IMC acceptabil, prin urmare valorile IMC dorite, potrivit dimensiunilor scheletului la populaţia adultă:

N.b.: BMI=greutate Kg/înălţime² în m

Pentru restul recomandări nu diferă de cele aplicabile la populaţia cu risc crescut de cardiopatie ischemică.

În rezumat:

Obiective nutriţionale şi sfaturi practice privind dietoterapia la pacienţii cu diabet

Obiective nutriţionale:

1) a restabili valorile normale de glucoză din sânge cât şi pe cele optimale de lipoproteine din sânge, prevenind hiper şi hipoglicemie, cât şi dezvoltarea de complicaţii

2) a asigura copiilor şi adolescenţilor o creştere normală, menţinându-şi greutatea corporală în limitele fiziologice

3) a asigura starea de sănătate femeilor gravide bolnave de diabet zaharat, a fetusului şi producerea lactaţiei la sân

4) stabilirea calendarului şi a modalităţilor de a mânca sau lua gustări astfel încât să se evite fluctuaţiile glicemiei

5) a planifica sfaturile dietetice ţinând cont şi de "stilul de viaţă" (a se vedea obiceiurile alimentare şi activitatea fizică)

6) a controla greutatea pacienţii supraponderali cu diabet zaharat de tip 2,

7) a îmbunătăţi, în sinteză, starea de sănătate şi calitatea vieţii persoanelor afectate de diabet zaharat.

Să intrăm acum şi mai mult în detalii, analizând diferite "valori" privind consumul de calorii şi substanţe nutritive (în special aşa-numiţii macronutrienţi, adică proteine, glucide şi lipide) la subiectul bolnav de diabet zaharat.

Recomandări dietetice cu privire la introducerea de calorii şi acumularea în procente de macronutrienţi

Premisa oricărui program de dietoterapie la pacientul bolnav de diabet este aceea că, ţinând seamă de criteriul de distribuţia a consumului de alimente la trei mese şi două sau trei gustări, este esenţială dedramatizarea renunţărilor şi ale exceselor, evitând atitudinile rigide şi preconcepţiile şi încercându-se eliminarea implicaţiilor emoţionale, prin găsirea de soluţii la problemele asociate cu activitatea profesională, obiceiurile familiare şi etnice, cu exigenţele sociale şi condiţiile economice.

Într-un cuvânt, să evite toate situaţiile care pot genera sentimente de respingere sau frustrare, la un timp protejarea sănătăţii a subiectului.

NECESARUL CALORIC

În principiu, la pacienţii asimptomatici cu diabet zaharat, cerinţele calorice nu diferă de cele legate de metabolismul bazal şi de nivelul de activitate fizică la pacienţi faţă de aşa-zisele "Niveluri de consumul zilnic recomandat de energie şi nutrienţi pentru populaţia italiană” (LARN), sau Dieta zilnică recomandată (Recommended Dietary Allowances - RDA) din SUA.

La pacienţii cu diabet zaharat care nu sunt insulino-dependenţi asociat cu obezitatea, obiectivul va consta întro scădere treptată a greutăţii corporale care poate fi, în general, realizată prin recomandarea unei diete care să nu conţină alimente bogate în calorii şi carbohidraţi simpli.

CARBOHIDRAŢII

La un moment dat aceştia au fost eliminaţi din dieta bolnavilor de diabet zaharat, însă au fost reintroduşi: îndrumările sugerează un consum de 55-60% din totalul caloriilor introduse; cu toate acestea zaharurile simple (mono şi dizaharide), trebuie să se încadreze într-un procent de 5-10% din carbohidraţii totali şi trebuie să fie consumaţi ca parte a unei mese mixte şi complete.

Ȋn practică trebuie să se evite consumul de dulciuri și se încurajează utilizarea îndulcitorilor sintetici.

Este cunoscută prin urmare, existenţa unui aşa-numit indice glicemic (IG): consumul de alimente care conţin aceeaşi cantitate de carbohidraţi poate afecta diferit glicemia din sânge.

De fapt, s-a demonstrat ulterior că indicele glicemic, deşi are meritul că a indicat faptul că răspunsul glicemic la introducerea de carbohidraţi variază în funcţie de conţinutul de lipide din alimente, de aportul acestora de proteine şi fibre, de prezenţa de amidon, de cantitatea de apă, chiar şi de forma fizică a produselor alimentare, temperatura şi durata de mestecare, totuşi prezintă o variabilitate mare de la un pacient la altul.

În sinteză, însă, rămâne valabil sfatul de a consuma în special paste făinoase şi legume în dauna pâinii, orezului şi cartofilor care se comportă la fel ca zaharurile simple (zaharoza).

În continuare tabelul rezumă, prin indicele glicemic - IG, diferenţele dintre diferite produse alimentare care sunt reprezentative în inducerea unei creșterii a nivelului de glucoză din sânge.